.. tocmai am avut o scurta discuție de “tip vechi” (cum aveam prin anii 198x) de circa 45 min cu un fost coleg de MBA. Tip de discuții (și tip de om) – extrem de rare în acest “prezent” (2021.03.xx). Context în care ne-am amintit (tinerețe, anii 198x, idealuri, vise) și cumva și Fundatia (seria) și Asimov (care atunci și uite, pentru noi și acum) – rămâne tot ca un fel de ideal (chiar utopie) .. Dar ceva pozitiv (față de mizeria mediatică și micimea preocupărilor celor 95% din oameni cu care interacționăm în prezent …)
(vorbeam ca ..) .. Eu am tot căutat în anii 199x și chiar în 200x detalii / noutăți despre Psihoistorie … (=subiect central în Fundatia) și care ar fi trebuit să fie confirmat / infirmat științific … dupa 70+ ani de la apariția seriei …). Și pentru că nu găseam nimic, am concluzionat că – tocmai – “unii” lucrează la acest subiect / proiect. Căci una din axiome era chiar faptul că psihoistoria nu ar putea avea aplicabilitate – daca lumea (subiecții) ar fi știut de existența și utilizarea ei ..)
Dar iată că în ultimii ani par să apară detalii. Ceea ce poate însemna fie că psihoistoria nu este fezabilă (realistă) ori că domeniul s-a divizat un multe alte sub-subiecte (dar si poate ca – pentru derutare – este oportun a se prezenta un “ceva” în locul unui “nimic” – suspect în sine ..)
1) deci câteva pagini în Wikipedia: Psychohistory / Psychohistory (fictional) / Mathematical sociology / Computational sociology / etc. / care prezintă vechituri (par să omită ultimii 30 de ani și corelările cu noile tehnologii și mai ales modele + tehnici folosite și pentru alegeri etc.)
2) o excelentă sinteză (..) > Future Psychohistory / Computation and Humanity (de 24 pagini)
3) Quora (dezbatere) > Is psychohistory possible? Is it possible and useful to mathematically formalize human behavior on large scales to probabilistically predict the future?
* Astfel că dacă detaliile de la punctul 1 mai degrabă dezamăgesc, detaliile pe care le poți înțelege și corela de la punctele 2 și 3 (+ câteva filmulețe din Youtube – interviuri Isaac Asimov) – îți pot completa golul și posibilele motive ale lipsei de referințe publice (+gratuite): subiectul legat de dinamica maselor (populației) – modelari – teorii – concepte – instrumente – discuții asociate (toate sunt mult prea importante si cu potențial de influențare, pentru a fi accesibile public)
Re: Wikipedia, este (deci) interesant cum subiectul (simplu) – are informații vechi (..). Cel legat de Fundatia – Asimov are completarea (ficțional). Iar pe circa 12-25 de subiecte (derivate) ceva există ‘mișcare” și noutăți. Totuși (in continuare) nu găsești public info re: modele – teorii re: modelare > predicție > influențare mase (mari) de oameni, populații etc. [sau poate ar trebui să mă ajute ceva specialiști – care nu știm la ce școli și după ce programe și manuale ar învăța, dacă nu par a fi nici măcar articole științifice).
Caci cu toții ne-am aștepta ca un astfel de subiect să fie completat (la nivelul anului 2021) măcar cu o foarte consistentă critica (dar fundamentată riguros)
Noutate: In 2021 ar apare primul film legat de (seria) Fundatia. Si se spera ca ar putea ajunge la 8 serii a cate 10 episoade (deci 80 de filmulele).
> Iată aici primul trailer (din 22.06.2020): Foundation – Official Trailer (2021) Jared Harris, Lee Pace, Sci-Fi TV Series
* Notă: e posibil ca pandemia din 2020 să fi încetinit / redus lucrul la filmări …
CONCLUZII + Presupuneri:
1) nevoia (socială) de modelare – predicție (a evoluțiilor – schimbărilor) sociale, este de un interes covârșitor (cel puțin pentru doritorii de putere, bani, manipulare etc.)
2) este de așteptat ca cercetările (si ceea ce poate da și rezultate practice) – sa nu apară public o foarte lunga durata de timp (sau sa apară doar elemente nefuncționale, critici, elemente nesemnificative etc.)
3) capacitățile (tehnice) de modelare / procesare – au crescut foarte mult în ultimii 30 de ani. Măcar pe situații mai simplificate (sau trecute) – ar trebui să apară (și prezentate si public) niște prime modelări …
4) The Limits of Formal Theory in Sociology > sugerează (și din ierarhia modelelor existente în prezent, ca totuși matematica (și calculele + simulările) sunt cele care (totuși) vor contribui (și) la modelari sociale …
5) prin 2011 (în calitate de consultant în management), am fost contactat de o firma străină (care dorea contacte + PR pentru a ajunge la politicieni etc. – și deci în final nu am colaborat) și care mi-a prezentat două software-uri de analiză online (în culori roșu și albastru) si identificare a unor centre (ip-uri) care susțin ori compromit un subiect dat (nume – denumiri – scurte expresii) si care aveau ceva AI pentru a elimina “zgomotele” etc. Deci un instrument tare interesant (in social media) pentru a putea vedea (dinamic) cum apar + cresc anumite subiecte (și cine le sprijină / atacă – discreditează)
6) un articol interesant re: monitorizare rețele sociale / distructive : “Influential Nodes in Worldwide Terror Networks: Centrality + Improved Graphics”
O reformulare “pozitivă” a aceleiași nevoi ar putea fi “software pentru crearea de arborescențe a citărilor” (cine preia de la cine // + cine interacționează cu cine // etc.). Completat cu un AI care să grupeze în categorii diferite (ex: de bine sau de rău / doar zice sau ar putea să și facă / e real ori e fake etc.)
7) alte subiecte: Social simulation / Simulated reality /
# Altfel … se poate considera doar că se lucrează (..) + sunt rezultate (..) + nu se poate prezenta și public tocmai pentru că cel puțin o axiomă din cele ale lui Asimov este valabilă: modelările pentru influențare (..) nu mai funcționează dacă se știe public (..)
Ajutați cu un comentariu / Leave a Reply: