SUBZISTENȚA în mici grupuri – comunități

CONTEXT Global (doar câteva gânduri / valabile si post pandemie si nu doar pentru astfel de evenimente)

Prezenta pandemie dovedeste riscurile profunde de la nivel de individ (cel putin ca valori – credinte .. activitati individuale) pana la organizarea curenta la nivel de familiemic grupcomunitate – etc. pe cam toate planurile: valori – social – economic – etc.

De cateva decade exista multiple conflicte cronice globale nerezolvate sustenabil (care doar s-au amanat, transformat in datorii publice etc.). Motivele sunt multiple si greu de inteles (in interdependenta lor) de peste 80% din populatie (in special din motive de educatie + preferinta de a ramane intr-o “zona de confort”).
Valorile promovate in special in ultimii 70+ de ani (in special – valorile consumerismului) sunt construite pe cateva paradigme (dovedite) ca profund gresite:
a) economic: ipoteza resurselor si cresterii nelimitate / “maximizarea profitului” – in loc de “optimizarea profitului”
b) “omul – stapanul naturii si lumii” (extremistii tehnocrati  – care cred ca deja pot reface orice si oricand / religiile care sustin ca lumea (“gradina” – Eden etc.) a fost creata pentru om / mituri precum: doar omul are “suflet” + celelalte forme de viata “nu simt” si ca sunt “inferioare” etc. / aroganta – vanitate – narcisism – multa prostie etc.
c) “daca toti consumam si mai mult” > creeam cerere, mentinem economia “turata”, afacerile prospera si deci din taxele generate putem rezolva mereu si “restul” problemelor “minore” rezultate …
d) “mana invizibila” care regleaza (echilibreaza) toate nevoile in conditii de competitivitate (cat mai libera). Centrata pe “motivatorul principal”: banii – profitul. Prin capitalism (nelimitat). Ceea ce (in timp) a reconfigurat valorile sociale la nivel global (profund gresit)
e) un materialism agresiv (dezechilibrat in mod cronic) care aproape ca a anulat idealismul (cu tot cu diversitatea spiritualitatii si valorizarii celorlalte nevoi umane). Materialism care nu respecta nici materia (mediul / natura – biodiversitatea – biosfera) – de a carei echilibre si existenta de fapt depinde
f) “democratia reprezentativa” care a deviat profund de la ce trebuia sa fie (si chiar de la ce a fost initial – cand a reprezentat chiar o buna solutie in contextele respective)
g) (pe criterii economice) relocarea si concentrarea productiei majoritatii produselor in foarte putine locuri – la nivel global. Si dependenta de functionarea lanturilor de distributie globale. Care depind de functionarea pietelor financiare. De conflicte (+militare / diplomatice) create (manipulativ) si gestionate de grupuri (politica / economice + altele). Ceea ce in final se abate de la optimizarile sperate (si mai ales in beneficiul celor multi)
h) “social trust” (= increderea sociala) a colapsat (prin eroziune in timp, dupa cronicele dovezi de incapacitate de rezolvare a problemelor evidente, coruptie, manipulare multipla etc.
i) decaderea accelerata a principalelor sisteme: educatie, medical, sisteme de pensii, drepturi – echitate sociala (cu pleiada de institutii aferente), libertatea de exprimare (jurnalism etc.) – care se “îneacă” si deci eșuează prin mici “bule” (datorita formei tehnologiei moderne ex: retele sociale asimetric concepute) si trusturilor media – gestionate si manipulate de grupuri / carteluri

@ Trebuie inteles profund si asumat responsabil ca supravietuirea (continuitatea) unei comunitati (..) nu este compatibila (sau este prea riscanta) cu concentrarea si existenta la nivel global a unor unici (prea putini) furnizori si surse pentru bunurile si serviciile critice supravieturii comunitatilor.
Astfel ca este obligatoriu sa se (re)creeze si mentina capacitati (distribuite) local / regional pentru cele critice, pana la un nivel de cel putin 30% din necesar (..) la costurile locale (care trebuie sa fie – cumva – subventionale local). Corelat cu un sistem de stocare (de pana la +20% din necesar) – cu rulaje care sa permita reutilizarea celor stocate – cu minim de pierdere de valoare. (Ex: cantinele sociale sunt hranite exclusiv din stocurile reciclate – unde hrana putea sta si 5 ani dar sunt inlocuite la 3 ani)
Solutia necesita un compromis constient si planificat (bugetat) la nivel de administrare locala (nu primarii – in intelesul curent),

# Insa aceste subiecte prezentate si argumentate mai bine, separat (ori la cerere)

CONTEXT Local (constatat la nivel individual):

a) indivizi cu comportamente profund disfunctionale si sursa a problemelor (pentru ei, familiile lor, grupul si comunitatea lor, anti – mediu si resurse locale etc.). Acestia “judeca” (si) iau decizii bazate (de regula – inconstient) pe “colaje” de valori si credinte profund necoerente, de regula contradictorii, orientate spre “succes” care trebuie “valida” “social” (pana la dependenta – in randul tinerelor generatii). De regula: materialiste (acumulari de bani, bunuri etc. – ca scop in sine si total necorelat cu ceva nevoi reale)
b) prostirea oamenilor (mai ales a celor tineri). In sensul ca nu stiu cum sa poarte o discutie, sa gestioneze un conflict, sa verifice niste informatii, sa rezolve (structurat) o problema, sa mai inteleaga cum ar trebui sa functioneze o societate (si aceasta sa se perfectioneze cumulativ)
c) compromiterea increderii individuale (self-estime), linsaj mediatic (si prin retelele sociale) a celor care se mai opun (..) si incearca sa se opuna “tendintelor” “sistemice” [majoritatea din prostie, mimetism, teama de schimbare si asumare a unor realitati, de iesire din confortul personal construit / exista chiar si la nivel local si grupuri de interese care actioneaza concertat]
incapacitate 
d) reducerea spre zero a capacitatii de asociere (reala) a oamenilor si de a si rezolva probleme si nevoi comune (prin dialog, dezbageteri, compromisuri – mai ales in conditiile in care cam toti avem pozitii idealiste si extreme in bulele din retelele sociale si simtim ca ne-am dezice daca am accepta chiar si putin din nevoile si perceptiile celorlalti – cat sa rezule ceva care macar 80% rezolva si problema noastra. Si deci oamenii blocheaza ceea ce nu este 100% ce vor ei. Ceea ce zadarniceste progresul in orice forma de asociere – datorita unor asteptari irealiste, aberante, inconstiente, in fond iresponsabile si anti interesul propriu (pe termen mediu – lung), al familiei, comunitatii (locale)
e) insecuritate (individuala, familiala, de grup: profesional / comunitate etc.) + instabilitate (prabusirea capacitatii de predictie, planificare etc.). Nu mai esti sigur de continuitatea (+ calitate / eficienta – eficacitate) pentru: fluxurile de bunuri si servicii, bani in bancomat, inflatie, asistenta medicala, pensii, educatie pentru copii, redistribuirea sociala echitabila a contributiilor (taxe etc.) etc.
f) pierderea identitatii: 1) individuale (mai ales tinerii sunt “ceva” in virtualul bulelor din retele sociale unde ajung si numai alti 10-30 de “prieteni” virtuali care sa acceste aceleasi fantasme … – pentru a te auto-justifica in aberatiile construite, necorelate nici cu o minima supravietuire de grup – comunitate – specie) 2) de grup – comunitate
A aparut o imensa piata – oferta pentru crearea de noi identitati atat la nivel individual (re-shaping, nou look, re-descoperire etc.) cat si ierarhic (prin disparitia sau cel putin acces foarte ingreunat a unor surse si informatii, concomitent cu aparitia unor “noi povesti” pentru aceleasi cautari – nevoi si deci in timp, realizarea unor  inlocuiri – “rescrieri” de “realitati” si evidente)
– cu tendinta de 
g) rupturi cronice cu traditiile locale (de regula – irecuperabile).

TRADITII LOCALE (percepute si altfel)
Traditiile locale trebuie intelese ca fiind cea mai buna colectie de obiceiuri si reguli ale unor comunitati locale, care au supravietuit cel putin cateva secole utilizand sustenabil (chiar si numai) resursele locale. Adica reglau si marimea/consumul comunitatii (sezonier) cu disponibilitatea resurselor locale (care trebuiau chiar si ajutate pentru a se putea reface).
Desi acest know-how era transmis preponderent oral, uneori metaforic, (prin ritualuri, cantece, dansuri, pilde, credinte cu rol de stabilire a unor limite etc.). 

OBIECTIVE Propuse – la nivel de mica comunitate (sub 2000 persoane = strada / sat) (draft 1.0)

TS= Termen Scurt (acum – cel mult 6-12 luni)
TM=Termen Mediu (6-24 luni)
TL=Termen Lung (2+ ani)

O1) asigurarea a cel putin 30% din nevoile de subzistenta pentru grupurile in care sunt membru cu resurse locale (materiale si umane)  (in etape concrete, pe TS, TM, TL).
(Subzistenta definita ca “asigurare a ceea ce ai nevoie pentru a ramane in viata – si nimic in plus”). 
Este obligatorie o clarificare + asumare (de catre membrii) a profundei semnificatii asociate, realizarea unor liste, ratii individuale, experimente (de exemplu posturi), identificare surse – metode (de procurare sustenabile), (re)creare de reguli – criterii – masuri – limite etc., roluri – responsabilitati – dezvoltari de competente si deci practica, calendare anuale etc.
Poti fi membru in mai multe grupuri (pentru credibilitate – este necesar sa declari si acele grupuri sa aiba vizbile obiective – valori – activitati). Acestea (de exemplu) ar putea fi concentrice: familie (2-10m) – strada mea (< 100m) – satul meu (<2000m) – comuna/cartierul meu (<5000m). Unele elemente ale grupurilor diferite – pot fi antagonice dar unele pot fi si comune. 
O2) refacerea increderii sociale (de la individ la grupuri) – foarte mari. Ca preconditie esentiala. Deci profund opus duplicitarismului modern (a “politically corectness”, a comportamentului “politic” etc.). De fapt un proces continuu de crestere a increderii intre membrii grupului, conditionat de intalniri dese, de crestere a tolerantei, empatiei, a disciplinei, a competentelor relevante grupului
O3) (re)construire a unui set nou de valori (destul de diferite de cele gresit propagate in contextul consumerismului si globalizarii fara limite)

1) formarea unui set de grupuri de subzistenta.

1) Cel putin 30% din nevoile primare (de subzistenta) ale 

 

 

ACTIUNI CONCRETE (simple exemple – ce trebuie stabilite de grupurile formate, dupa perceptiile – nevoile – resursele si prioritatile lor):

ORGANIZARE:
OA1) formare grupuri (chiar numai 10 familii chiar dispersate si care cumulat au 10 competente relevante – pot face o diferenta mare ca beneficii pentru propriul grup: agricultor / medic / educator / inginer / economist / intreprinzator – negociator – achizitii / “mesteri” de utilitati – auto etc. / ajutor in cresterea si educarea copiilor si asistenta batranilor din familiile grupului etc.
Un membru poate avea mai multe multe roluri (cu nivele de competenta asumate). Per rol asumat in cadrul grupului (care nu e obligatoriu sa fie corelat cu calificarea profesionala sau job-ul curent)
Nota: fiecare detinator de competente, este firesc sa fie activ si competitiv in propriile grupuri profesionale si apoi proactiv in propriul grup. Exemplu (referinta): LinkedIn, unele asociatii profesionale etc.

OA2) Membrii grupului – stabilesc un perimetru (suprafata / arie) – cu tot cu oamenii si mai ales resurse naturale si entitati antropice (“lucruri” facute de om).
Aferent acestuia – fac un inventar cu un prim set minim de caracteristici descriptive – cantitative. Relevant pentru diferite scenarii (de nevoi / evenimente) – convenite de membrii grupului.

Resursele naturale locale (in special cele utilizate traditional) – trebuie reanalizate + reconsiderate in context de utilizare sustenabila, daca pot generabunuri si servicii relevante pe parte de subzistenta.
Astfel rezulta portofolii de activitati (fiecare cu propriile nevoi investitionale, operationale, de personal – infrastructura etc.). Si prin dezbatere publica (in cadrul grupului constituit) sunt judecate diferentele (de fezabilitate economica etc.) se va decide.
De exemplu – diferentele de pret (pana la cele “ieftine” (dar la calitate similara – cumparabile la nivel global/national/regional) – trebuie sa fie subventionate de grupul constituit. De unde rezulta nevoia de prioritizare responsabila, transparenta, strategica etc.

Schimbare de paradigmă economică: Trecerea de la “Maximizarea profitului” la “Optimizarea profitului”

În lanțul cauzal: Beliefs =>  Values => Behaviour => Results, contează ce îi “înveți” pe elevi / studenți … Sau pe angajați.  Sau pe membrii familiei / comunității. Și apoi ce calitate a vieții se poate asigura (pe termen mediu-lung) și cum se face față crizelor (“dorințelor”) pe termen scurt … (=capacitatea de a “posti”).

Am parcurs câteva cursuri de Microeconomie – Optimizări – aplicații (modetari) concrete (inclusiv pentru portofolii de produse etc.). (iată un link la un curs de la o facultate din Canada – maximizare). Odată speram să pot implementa și în România așa ceva (am încercat de circa 6 ori, cu 2 finalizări dar în timp clienții au constatat că “banii” se puteau face mai uțor – “altfel”).

Dacă unui om, unei organizații, unei comunități, îi “creezi” un “obiectiv” (printr-o paradigmă), cu cât au mai mult bună credință eficacitate + eficiență, cu atât … ar putea face și (mai) mult rău …

Acest subiect este dezbatut de peste 20 de ani. Și datorită faptului că cei mai simpli (ca valori), prin egoism + nevoie de status – putere – bani, preferă acest maximizarea profitului (chiar în GIO), doar foarte puțini oameni reușesc să vadă (descrie / susțina) următoarea “paradigmă”.

Care nici ea nu este perfectă, este cert mult mai bună, însă nu va fi adoptată ușor …

Totuși, cu toții am ajuns deja într-o zonă nesustenabilă global (economic, ca valori sociale etc.). Și cu cât se întârzie mai mult, cu atât costurile totale vor fi mult mai mari ..

+++

Re: The need to faster swift from the “Maximizing the profit” to “Optimize the profit”

1) Create versus extract value?

2) Shareholder value ideology .. (maximize) shareholder value as main objective …

Business Schools Should Start Teaching How to Create Value, Not Extract It!

Short video => https://www.facebook.com/pg/evonomics/videos/?ref=page_internal