DE CE? (justificări):
1) traim o perioada profund (covarsitor) materialista si globalizanta (cu mare  presiune sociala + mediatica asupra indivizilor de a se conforma unui set de valori). Astfel excluzandu-se o intreaga serie de alte abordari (perspective / raportari)
2) fara perspectiva (comparativa) a sistemelor filozofice (care pot fi atat de diferite…) – nu se poate obtine minima distantare (rationala) necesara pentru a intelege (sub)categoria religiilor – dogmelor (si a putea avea sansa de eliberare de eventualele conditionari impregnate in copilarie in mediul social: familie – comunitate etc.)
3) putini oameni (numai prin auto-educare) in principal  (intelepti – nativi – chiar si numai prin observarea perseverenta a naturii / intelectuali – in urma unor initieri si suite de lecturi impuse / iluminare … etc.) – reusesc sa perceapa lumea (mecanismele de “semnificare” individuale si sociale) – incat sa isi dea seama ca oamenii pot (oricand compune) oricate (si diferite / variate) (alte) sisteme filozofice (similare). Care (prin credintele – valorile asociate si de regula neconstientizate de multimea oamenilor obisnuiti) – genereaza orientari sociale atat de diferite (chiar indiferent de nivelele de dezvoltare tehnologica / capacitate intelectuala etc.)
4) pentru educatia noilor generatii (macar ca un fel de substitut – si mai ales in lipsa filozofiei ca disciplina obligatorie in educatia minimala scolara). E nevoie macar de ceva colectii (multimedia – concentrate, chiar daca nu se poate sa fie si suficient de coerente) – pentru a “zdruncina” orice viitoare (impuneri) indocrtinari (… si apoi lasa loc pentru auto-educare). Pentru (proprii) copii – care trebuie sa aiba capacitate de gandire independenta (autonoma) si sa nu “construiasca” pe dogme impuse (si de care nu se pot dezlipi)
5) simpatia (preferinta) individuala catre un anumit set (caci sunt multe – chiar similare) de filozofii – trebuie sa fie un demers continuu si pe intreaga durata de viata a unui individ. (Nota: pana si botezul crestin era o optiune constienta si voluntara si deci optionala doar la majorat, cand se considera ca tinerii pot intelege antagonisme si concepte mai complexe si incertitudini si ar putea face alegeri rationale). Astfel incat in prezent (botezul pruncilor ori educatia religioasa sub 15 ani ori – similar – variante de scientologii populiste : toate se pretind certitudini si se impun … ceea ce este profund gresit). Intrebarile filozifice nu pot avea raspunsuri definitive (..) – insa efortul de a analiza raspunsuri si a face propriile cautari – sunt exercitii (individuale) cu un rol si potential fantastisc de dezvoltare personala (mereu nedorit de grupari conducatoare – exploatatoare prin manipulari).
*) pana si in educatia comunista se studia disciplina filozofie minim 1 an, cu manual, definitii – clasificari – comparatii  (ex: prin clasa a 7-a si mai ales prin clasele 9-10). Discutiile despre (antagonismul) materialism – spirit se (mai) puteau corela cu (discipline) perspective: istorice, latina (deci vechime), constitutie (si schimbarea acesteia), liste de lecturi obligatorii (in vacante + nr. minim de fise de lectura)