.. mult mai târziu (chiar – prea târziu sau niciodată, dar cu toate consecințele) înțelegi că (îți) poți schimba unele credințe, valori, comportamente,  etc. … (deci la nivel individual, de cuplu, familie, grup, comunitate etc.). Iar de la înțelegere rămâne un drum dificil până la practică – perseverență (+sacrificii) și .. (reale) rezultate.

.. și iată că (în general) (în special ca adulți), ajungem deja (să) > afectăm pe alții și (împreună) și biosfera (și de regulă) – ireversibil ..

.. (cei mai mulți și) mereu cel mai ușor este să (râmâi) captiv unor patimi (pofte / dorințe / tentații – de regulă, recurente (căci nu înveți ușor “lecția” și repeți succesiunile “cauzale” ale unor modele culturale implicite, profund conservatoare – la un nivel implicit – și deci fără o evoluție și progres consțient + responsabil) .. [dogme / ritualuri / “obiceiuri” ..]

* Oare de câte experimentări (repetate – inutil!) ai nevoie pentru a înțelege un concept, categorie, clasă, algebră (structuri – grupuri, inele, campuri) etc.? Cei mai destepti, de doar 2-3 ori (sau cat este relevant statistic – pentru experimente mai complexe). Restul – o viata intreaga (si chiar mai multe generatii .. “populații”). Putini percep drama ca cei mai mulți oameni alocă o viață pentru “testări” (în masochism, sadism, viciu, prostie etc.) și (deci) nu reușesc să “treacă peste” . Repeta un “rit” (mecanic si cu mintea absenta) si se mira ca “nu le iese” … Apoi “casuna” pe cei care nu se irosesc (si ei) in indarjirea “ritului” (din care fac un scop si o noua virtute) …
Foarte greu este și pentru putinii cei care învață “tehnici” de a trece “peste” – (fara un scop – finalitate care sa ii transceada si deci fara un sens lipsit de ego) … Acestia si cand (+cat) reusesc (..) doar ajung sa “implodeaze” mai spectaculos (+dramatic).

.. câțiva (extrem de puțini) reușesc (măcar unele în perioade) ceva variante de (să zicem) “ascetism” și să se ridice peste nivelurile animalice (și de programare socială inconștientă + cea impusă de unele grupări) și să întrezărească și (câțiva chiar) să spună / facă lucruri “trăsnite”. Vor fi printre cei etichetați ca proști/ciudați ori (chiar) eliminați (rareori ca martiri – căci ar invita la reconsiderare etc.).

(doar) Aceștia au contribuit la schimbarea lumii. În bine și în rău. 

Și tu poți deveni așa ceva, dacă plătești un pret suficient de mare … Rezultate mai mari poți avea dacă reușesti să rămâi (mai) anomim în demersul tău (ego-ul este o povară și garanție a îndepărtării ..)

Schimbările trebuie să fie (mai întâi) profund interioare. Și cu totul opțional (secundar) – exterioare (și cu opțional impact asupra altora).

Schimbările aduse (cu/fără voie), reale/imaginare, acum sau mai târziu, mici/mari – vor fi doar proiecții sociale (de conjunctură)

Eventuala utilitate (socială) rămâne de a (re)prezenta (defini) o limită (temporară) pentru tine (și opțional  pentru ceilalți). 

(Nevoia ori intenția/scopul de) “Succes” ori (o eventuală) recunoaștere(a) socială > mai degrabă reprezintă o dovadă de slăbiciune, imaturitate. O întâmplare sau chiar o serioasă limitare în a finaliza  ceva important (nou). Cel puțin pentru că dacă ce faci este (prea ușor) inteligibil (evident) atunci nu e (suficient de) nou / relevant ..

.. Dar toate acestea contează prea rar și prea puțin .. Și pentru că viața este (prea) scurtă și mai ales pentru că (prea puțini) au șansa unei bune educații, perseveranță și ulterior un context social în care să și devină suficient de vizibili … Însă câteva “semințe” … cumva .. mereu reușesc să se exprime și din acestea unele să fie recunoscute și adoptate social (chiar global) …